Sfaturi Utile ale Medicului Veterinar

Una dintre principalele operaţii apitehnice care intră în sarcina apicultorului pe parcursul unui sezon apicol constă în efectuarea tratamentului împotriva binecunoscutei căpuşe Varroa destructor, responsabilă de apariţia varoozei - boală parazitară a albinelor adulte şi a puietului, foarte uşor transmisibilă.La apariţia pe meleagurile ţării noastre (1976), parazitul era cunoscut sub denumirea de Varroa jacobsoni. Până la această oră nu s-au identificat metode eficiente pentru eradicarea totală a acestei parazitoze, iar boala continuă

Sănătatea onglonului este o temă foarte actuală, deoarece o vacă din zece este sacrificată prematur din cauza afecţiunilor podale! Motivul este suficient pentru ca fermierii să se concentreze pentru a obţine o diagnoză şi pentru a lua măsurile necesare. Din păcate, în realitate, circa trei sferturi dintre crescătorii de vaci subestimează această problemă (Allgauer Bauernblatt 12/2019).Din acest motiv, Centrul de Cercetare pentru Agrozootehnie - Grub, din Bavaria - Germania, a organizat un seminar pentru a prezenta cele mai noi

• Furajul. Producţia de ouă este influenţată de doi factori principali: 1. cantitatea de nutreţ combinat consumat de păsări ; 2. calitatea nutreţului combinat administrat. Cum în sezonul rece dispar furajele verzi din alimentaţia păsărilor de curte, ceea ce duc la o scădere a cantităţii de furaj consumat, cât şi la o raţie săracă nutriţional, se recomandă administrarea unui amestec de fermă care să suplinească aceste deficiente, cum ar fi porumb, şrot de floarea-soarelui, şrot de soia, grâu.
• Lumina. Durata (şi intensitatea) luminii diurne scade iarna sub 16 ore

Fierte sau crude ,oule de prepelita aduc o serie de benificii organismului – au o valoare nutritionala de patru ori mai mare, iar medicii recomanda in tratarea diverselor boli sau pentru mentinerea starii de sanatate.Ouale de prepelita nu au contraindicatii, astfel orcand este benefica o cura de oua de prepelita. Fata de oul de gaina, cel de prepelita contine de cinci ori mai mult fosfor, de 7,5 ori mai mult fier , de 15 ori mai multe vitamina B2 si de sase ori mai multa vitamina B1. Mai mult, ouale de prepelita mai contin calciu, zinc, sulf si potasiu.

Tarcurile se largesc dupa 7 zile, iar dupa 2 saptamani se desfiinteaza. Densitatea optima in primele 10 zile este de 150 de pui/m², iar apoi pana la 5-6 saptamani se reduce la 100 de pui prepelita pe m². Temperatura locala in prima saptamana este de 37-40°C, iar generala 22-24°C, apoi temperatura locala scade ajungand in a sasea saptamana la 22-24°C, cea generala se mentine toata perioada la 22-24°C, iar fotoperioada este de 24/ore. Pentru furajare, in primele zile de viata fiecarui pui i se administreaza cate 0,5 g

Adaparea cantitatii de apa se face in functie de temperatura mediului ambiant, de tipul furajelor (in cantitati mai mari in cazul hranirii cu furaje concentrate si in cantitati mai mici in cazul hranirii cu furaje verzi), de starea de sanatate sau de starea de gestatie. Necesarul de apa zilnic este de 0,7 litri/zi la femelele gestante si masculi, de 1,5 litri/zi la femelele in lactatie si de 0,4 litri/zi la tineret. Lipsa apei provoaca o scaderea a aportului de alimente si duce la aparitia imbolnavirilor.Iepurii ar trebui sa aiba intotdeuna

Cert este că atât pe perioada dinaintea fătării cât şi după fătare crescătorul trebuie să asigure femelei o hrănire corespunzătoare. Cauzele care pot provoca o lipsă a lactaţiei sau o lactaţie foarte slabă încât femela să nu poată asigura necesarul de hrană puilor nou-născuţi pot fi următoarele: femela este prea tânăra şi nu este suficient de dezvoltată, existenţa unor infecţii care împiedică secreţia glandelor mamare, administrarea unor medicamente în timpul sarcinii sau după sarcină care pot să afecteze producţia de lapte

Agentul cauzal este cel mai frecvent Pasteurella Multocida care actioneaza pe fondul unor factori favorizanti: frigul, supraaglomerarea sau alimentatia deficitara. Boala evolueaza enzootic sau chiar epizootic, fiind una dintre cele mai pagubitoare boli ale iepurilor.Boala mai este denumita si Septicemia Hemoragica a iepurilor. De obicei sunt afectate animalele tinere, dar poate afecta si animalele adulte.In forma acuta, pe langa semnele descrise mai sus apar si tulburari respiratorii: dispnee, jetaj, stranut, raluri si matitate pulmonara.

Dupa Cottereau si Laval, aceasta manifestare este definita ca o "emisiune foarte frecventa si foarte abundenta de materii fecale foarte lichide, insotite de pierderi minerale'', acestea au fost catalogate ca enterite nespecifice. Dupa declansarea lor cu etiologie complexa, de cele mai multe ori metabolica, cauzata de furaj, cu dezechilibru proteino-celulozic sau prin fortarea cantitativa asociata cu factori de stres in intestin, gasesc posibilitatea de invazie o organismului astfel afectat. Mucoasa intestinala lezata creeaza posibilitatea

Printre particularitatile fiziologice, care obliga crescatorul la o conduita tehnologica aparte, reactivitatea neuroendocrina la factorii de mediu este dominanta, capabila sa joace un rol foarte important in declansarea fenomenelor patologice. Modificarile factorilor de mediu (temperatura, umiditatea, ventilatia, teama, zgomotele, lumina, mirosurile etc.) constituie pentru iepuri stresuri majore care influenteaza, prin sistemul nervos central, activitatea glandei suprarenale, provocand secretia unei cantitati sporite de adrenalina.